În prezent, economia Chinei își continuă perioada de creștere accelerată. În anul 2017, produsul intern brut din Republica Populară Chineză a crescut cu 6,9%, mai mult decât în anul anterior. Artizanii economiei planificate a Chinei prevăd cifre similare și în 2018, estimând o creștere PIB între 6,5 – 6,8%, în timp ce estimarea Fondului Monetar Internațional (FMI) este de 6,6%. Comerțul exterior își continuă de asemenea evoluția solidă. În ianuarie, exporturile au crescut cu aproximativ 11% (până la $200,52 miliarde), în timp ce importurile au crescut cu aproape 37%.

Totuși, există un factor de incertitudine pentru economia Chinei, respectiv disputa comercială cu Statele Unite, care a escaladat în ultimele săptămâni. După impunerea de taxe vamale punitive asupra anumitor produse din oțel inoxidabil (174%), panourilor solare (30%) și mașinilor de spălat (până la 50%) aduse din China începând cu luna ianuarie, în ultima săptămână au fost luate și alte măsuri în conformitate cu strategia protecționistă a Președintelui Trump ”America First” („America pe primul loc”). Miercuri, Departamentul pentru comerț al Statelor Unite a aprobat alte taxe vamale protecționiste de până la 109% asupra conductelor subterane din fontă, în timp ce cu o zi înainte, fuseseră stabilite taxe vamale punitive de până la 132% asupra accesoriilor pentru conductele sudate mari aduse din China. În plus, Președintele Trump a amenințat că va impune taxe vamale punitive și asupra produselor din oțel și aluminiu importate din China.

Statele Unite urmăresc reducerea deficitului comercial în relația cu China

Măsurile de mai sus nu afectează doar comerțul cu China, ci și cu alte țări precum Canada, Grecia, Turcia, India și Coreea de sud. Totuși, obiectivul declarat al Statelor Unite este asigurarea unui comerț „echilibrat” cu China, având în vedere creșterea deficitului comercial în relația cu Republica Populară Chineză, din cauza volumului mult mai mare de produse din China vândute în Statele Unite față de produsele din SUA vândute în China. Pentru China, această situație se traduce printr-un surplus comercial din relația cu SUA care a crescut cu aproximativ 9% până la aproape $ 278 miliarde în 2017. Statele Unite au ajuns cel mai mare contribuitor la surplusul comercial al Chinei. Deși cifra contribuției a scăzut cu 17% până la $423 miliarde în 2017, aceasta este în continuare destul de ridicată.

Situația nu este supărătoare doar pentru Statele Unite. Recent, Franța a cerut Chinei reducerea surplusului comercial și facilitarea accesului companiilor europene pe piața din China. Surplusul comercial al Chinei în relația cu toate țările din Uniunea Europeană a scăzut cu aproximativ 4% în 2017.

Ca reacție la taxele vamale punitive practicate de Statele Unite, China derulează anchete anti-dumping în sectorul agricol. Aceste anchete vizează în primul rând subvențiile acordate importurilor de mei din Statele Unite. În 2017, SUA a exportat 4,76 milioane de tone de mei, majoritatea fiind importată de China. Conform datelor furnizate de Ministerul Economiei din China, există indicii că prețul meiului din Statele Unite este sub nivelul pieței, ceea ce afectează producătorii interni. Ancheta ar putea avea un impact semnificativ asupra agriculturii SUA, China fiind cel mai mare importator de mei și soia din Statele Unite.

Disclaimer:

Previziunile nu reprezintă un indicator sigur al evoluțiilor viitoare

Perioada de raportare a rezultatelor din T4 2017 ale companiilor americane se apropie de final, iar piața bursieră continuă să traverseze o perioadă de turbulențe. Punctul de interes maxim este reforma fiscală din Statele Unite, care a început să-și arate efectele asupra rezultatelor companiilor.

Cu puțin timp înainte de finele anului trecut, reforma a trecut de Congres și  a fost aprobată de Președintele Donald Trump. Elementul central al reformei este reducerea impozitului companiilor de la 35% la 21%. În plus, a fost aprobată și o taxă unică pe profiturile plasate în străinătate, cuprinsă între 8 și 15,5%. Deși activele din străinătate ale companiilor americane erau deja impozitate cu 35%, taxa era datorată doar în momentul în care banii erau încasați în Statele Unite. În consecință, multinaționale precum Apple și Microsoft dețineau sume foarte mari în străinătate. Acum, aceste active sunt taxate o singură dată, indiferent dacă profiturile sunt repatriate sau nu.

Această cheltuială reprezintă un element bilanțier semnificativ în T4 2017, iar companiile afectate au raportat pierderi. De exemplu, Microsoft a raportat un impact de $13,8 miliarde ca urmare a reformei fiscale și o pierdere de aproximativ $ 6 miliarde. Intel a raportat de asemenea pierderi, ca urmare a acestei cheltuieli extraordinare. Pe de altă parte, Apple a încheiat bine anul 2017, în ciuda cheltuielii suplimentare și a raportat un profit record de $20 miliarde, datorită vânzărilor iPhone X.

Acțiunile băncilor, impact negativ din pierderile reportate

Acțiunile băncilor americane au avut și ele inițial de suferit de pe urma reformei fiscale, ca urmare nu doar a taxei unice pe activele deținute în străinătate, ci și a faptului că, din cauza reducerii impozitului companiilor, pierderile din exercițiile financiare anterioare (pierderile reportate) – de exemplu, pierderile înregistrate în perioada crizei financiare - nu mai pot fi folosite atât de eficient pentru reducerea poverii fiscale.

Drept urmare, Goldman Sachs și Citigroup au raportat pierderi substanțiale în T4 2017, în timp ce Morgan Stanley și Bank of America au suferit o scădere semnificativă a profiturilor. Totuși, pe termen lung, sectorul financiar se așteaptă la un impact pozitiv al reformei fiscale asupra profiturilor, iar la prezentarea rezultatelor financiare din anul anterior, consiliile de administrație ale băncilor s-au arătat optimiste în ceea ce privește perspectivele pentru anul în curs.

Pe de altă parte, acțiunilor companiilor din sectorul telecomunicațiilor, de exemplu AT&T și Verizon au beneficiat instantaneu de pe urma ratei de impozitare reduse, iar companiile au anunțat venituri de miliarde de dolari în T4, mai ales datorită faptului că activitățile lor sunt în mare parte limitate la teritoriul Statelor Unite. În mod similar, acțiunile companiilor din sectorul petrolier, de exemplu Chevron și ExxonMobil au beneficiat din plin de pe urma reformei fiscale.

Disclaimer:

Previziunile nu reprezintă un indicator sigur al evoluțiilor viitoare

La 1 februarie, în Statele Unite au fost publicate date foarte bune privind starea pieței muncii. Au fost create încă 200.000 de locuri de muncă, în condițiile în care rata șomajului era deja doar 4,1%. Salariul orar a crescut cu 2,9% față de perioada similară a anului trecut. La prima vedere, aceste vești par bune. Dar, bursele interpretează aceste date ca având impact negativ, iar ceea ce a urmat au fost câteva zile de corecții semnificative la nivel global (așa-numitele flash crashes). 

Dobânzile mai mari erodează profitul companiilor

Care este explicația acestui fenomen? Din cauza acestor evoluții aparent pozitive, investitorii presupun că inflația va depăși ținta propusă. În cazul în care prețurile cresc semnificativ (ca urmare a salariilor mai mari), banca centrală a Statelor Unite ar putea reacționa prin continuarea majorării dobânzii de referință. Clase de active precum obligațiunile devin mai atractive pentru investitori (în detrimentul acțiunilor). Randamentul obligațiunilor de stat cu scadența la 10 ani a ajuns deja la 2,8% (date la 10 februarie 2018, sursa: Bloomberg), iar aceste instrumente sunt în prezent ușor mai atractive decât acțiunile. Dobânzile mai mari ar putea avea impact negativ asupra economiei în general și a profiturilor companiilor, în special.

Pondere redusă a acțiunilor în portofoliile YOU INVEST

Pe de o parte, există anumite îngrijorări legate de creșterea peste estimări a dobânzilor, dar, pe de altă parte, datele fundamentale sunt în continuare bune, iar rezultatele companiilor sunt satisfăcătoare. În acest mediu provocator, în calitate de administratori ai fondurilor YOU INVEST, am decis să reducem ponderea acțiunilor la 50% din valoarea maximă posibilă, respectiv, 5% în cazul fondului YOU INVEST solid, 15% pentru YOU INVEST balanced, 25% pentru YOU INVEST active și 35% pentru YOU INVEST progressive.

Obligațiunile corporative rămân stabile

Încă din perioada de dinaintea turbulențelor recente de pe burse, ponderea acțiunilor în portofoliile noastre a fost de doar 70% din valoarea maximă posibilă. Ponderea obligațiunilor a rămas neschimbată. Pentru moment, vom plasa pe piața monetară veniturile din vânzarea acțiunilor. În mod remarcabil, obligațiunile corporative nu au arătat deloc semne de slăbiciune, un semnal foarte bun în caz de scădere a prețurilor acțiunilor și accentuare a volatilității (respectiv, în caz de fluctuații ale prețurilor). Continuăm să ne acoperim investițiile împotriva riscului valutar.

Disclaimer:

Previziunile nu reprezintă un indicator sigur al evoluțiilor viitoare

În perioada 23-26 ianuarie, cei mai mari lideri economici și politici s-au întâlnit din nou la Forumul Economic Mondial din sătucul elvețian de munte Davos, pentru a discuta probleme globale de comerț, politică și climă. Forumul, la care au participat 70 de șefi de stat și guvern și aproximativ 1.900 de conducători de corporații, s-a desfășurat sub titulatura „Un viitor comun într-o lume dezbinată”.

Pe lista subiectelor discutate s-au aflat: riscurile și oportunitățile avântului cryptomonedelor, consecințele Brexit-ului pentru Londra ca centru financiar și de afaceri și pericolele populismului de extremă dreaptă pentru societate. În ton cu tematica acestui an, șefi de state din întreaga lume, precum Cancelarul Germaniei Angela Merkel și Prim-ministrul Franței Emmanuel Macron, au subliniat importanța comerțului liber și a unei bune cooperări internaționale. Guvernul Chinei și-a anunțat și el angajamentul față de piețele globale și globalizare.

Secretarul Trezoreriei Statelor Unite Steven Mnuchin cauzează scăderea dolarului

În contrast cu cele enunțate anterior, Președintele Statelor Unite Donald Trump a participat la forum însoțit de șase miniștri și a prezentat discursul „America pe locul întâi”. După ce anunțase deja că urma „să spună lumii despre măreția Americii”, prezența Președintelui Trump la Davos a agitat spiritele, așa cum era de așteptat. Mai mult, chiar înainte de a veni la Davos, Președintele impusese taxe de import mai mari pentru panourile solare și mașinile de spălat aduse din China, alimentând disputa comercială dintre cele două țări.

Un alt discurs care a generat vâlvă a fost cel al Secretarului Trezoreriei Statelor Unite Steven Mnuchin, în special aspectele ce privesc dolarul american, aspecte care au și determinat deprecierea rapidă a dolarului. Mnuchin a spus că un dolar slab este benefic pentru SUA „pentru că generează schimburi comerciale și oportunități”. În urma acestei declarații, Banca Centrală Europeană (BCE) a emis imediat o avertizare de război valutar.

Tensiunea de dinaintea discursului lui Trump, care a închis forumul, a fost palpabilă. Totuși, temerea că Trump va accentua tensiunile dintre SUA și China și se va axa pe opiniile sale în favoarea măsurilor comerciale protecționiste s-a dovedit nefondată.

Din contră, Președintele Trump a pus accent pe faptul că „America pe primul loc” nu înseamnă ”America de una singură” și a lăsat să se înțeleagă că există posibilitatea reîntoarcerii SUA în cadrul Acordului de parteneriat trans-pacific (TPP) axat pe comerțul liber în zonă. Discursul lui Donald Trump a vorbit despre un dolar puternic, atenuând astfel tendința de scădere cauzată de discursul lui Mnuchin. Presa a fost oarecum optimistă după discursului lui Trump: ziarul elvețian Neue Zürcher Zeitung a spus că este probabil vorba „despre un proces de învățare”, iar ziarul britanic The Times a observat „o trecere semnificativă de la ideologie la realitate” în câteva din declarațiile lui Donald Trump.

Disclaimer:

Previziunile nu reprezintă un indicator sigur al evoluțiilor viitoa

Banca Japoniei (BoJ) își va menține în viitorul apropiat politica monetară ultra-relaxată. La ultima ședință de politică monetară din 23 ianuarie, Banca centrală a Japoniei a decis menținerea dobânzii la facilitățile de depozit ale instituțiilor financiare la minus 0,1 procente, penalizând în continuare băncile care doresc să depună fonduri la Banca Japoniei. Dobânda negativă se aplică din februarie 2016, cu scopul de a încuraja instituțiile financiare să aloce fonduri pentru investiții în loc să le păstreze în depozit la Banca centrală.

Măsura are ca scop și încurajarea creșterii inflației. Recent, BoJ și-a exprimat optimismul în acest sens, estimând că inflația va crește moderat, rămânând totuși sub țintă. Pentru Japonia, o țară a cărei economie a fost paralizată mult timp de o spirală deflaționistă caracterizată de prețuri în scădere, salarii reduse și o lipsă de investiții, situația pare să se îmbunătățească. În luna noiembrie 2017, inflația era în creștere cu 0,9 procente față de perioada similară a anului anterior, înregistrând 11 luni de creștere neîntreruptă. Totuși, Banca centrală țintește o rată a inflației mult mai mare, de două procente, ceea ce înseamnă că probabil nu va abandona în viitorul apropiat politica monetară ultra-relaxată.

Japonia trece prin cea mai lungă perioadă de creștere din noul mileniu

În general, economia Japoniei a avut o evoluție pozitivă, înregistrând creșteri constante timp de șapte trimestre. Este cea mai lungă perioadă de creștere din noul mileniu. Cifrele aferente T3 2017 au depășit estimările: PIB-ul a crescut cu 0,6 procente în perioada iulie-septembrie față de trimestrul anterior, ceea ce corespunde unei creșteri anuale de 2,5 procente.

Contribuția exporturilor la această creștere este semnificativă, datorită cererii din partea Chinei și Statelor Unite. În noiembrie 2017, exporturile au crescut cu un impresionant 16,2% anual, creșterea înregistrându-se pentru a 12-a lună consecutiv. Importurile au crescut și mai mult, cu 17,2%. Totuși, această din urmă evoluție poate fi atribuită deprecierii yen-ului care a făcut ca importurile de petrol să fie mult mai scumpe.

Probabil că trendul ascendent va continua și în acest an. Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit recent prognoza de creștere a Japoniei pentru anul 2018 la 1,2%, cu jumătate de procent mai mult decât estimarea din luna octombrie 2017, datorită performanțelor foarte bune înregistrate de economiile din Asia și Europa.

Bursa reacționează și ea la optimismul ce caracterizează în prezent economia Japoniei. Principalul indice bursier, Nikkei 225, a ajuns la aproximativ 24.000 de puncte, cel mai ridicat nivel din ultimii 26 de ani.

Disclaimer:

Previziunile nu reprezintă un indicator sigur al evoluțiilor viitoare