Termenul „coronarecesiune” descrie recesiunea cauzată de coronavirus. Cea mai importantă întrebare este cât de profunde vor fi efectele. Măsurile de limitare a răspândirii virusului sunt dramatice, dar, în același timp, se iau și măsuri complexe de evitare a unei crize (respectiv, a unei recesiuni persistente, de o gravitate semnificativă). 

Pentru a putea face previziuni despre viitor, trebuie stabilite o serie de scenarii diferite.

• Scenariul 1: revenire în a doua jumătate a anului, după recesiunea din semestrul I. Măsurile de prevenire a răspândirii virusului sunt relaxate, iar măsurile aplicate pentru limitarea efectelor colaterale au succes. Economia înregistrează o revenire „în formă de V”. În acest caz, acțiunile sunt cele mai bune instrumente de investiție.
• Scenariul 2: economia își revine cu greutate, deoarece eficacitatea politicilor economice este limitată.  Optimismul se situează la cote modeste și temperează evoluția investițiilor, consumului și a pieței forței de muncă. Revenirea economică se produce abia în anul 2021. Economia înregistrează o revenire „în formă de U”, deoarece există și o perioadă de stagnare, nu doar o recesiune urmată imediat de revenire. Acest scenariu sugerează un portofoliu mixt (extrem de diversificat).
• Scenariul 3: economia nu își revine în viitorul apropiat. Măsurile de limitare a răspândirii virusului necesită mai mult timp decât s-a estimat inițial, iar măsurile de susținere a economiei nu sunt destul de eficiente. În acest caz, economia înregistrează o recesiune „în formă de L”, caz în care instrumentele de investiție preferate sunt cele cu risc scăzut (respectiv, obligațiunile de stat).

Disclaimer:

Previziunile nu reprezintă un indicator sigur al evoluțiilor viitoare

Bursele sunt văzute, de obicei, ca indicator esențial al evoluției economice. În prezent, bursele înregistrează valori apropiate de maximele istorice, în anumite cazuri chiar depășind aceste repere. Prin contrast, prețul obligațiunilor cu rating de top (rating AAA, cum ar fi certificatele de trezorerie americane sau obligațiunile guvernamentale germane) a scăzut de la maximul atins la începutul lunii septembrie.

Motivul creșterii accelerate de la acest sfârșit de an: există posibilitatea reală ca economia globală să traverseze o perioadă de revenire moderată în  anul 2020. Anumiți indicatori economici sugerează că economia globală nu funcționează la fel de bine ca în trecut, dar, totuși, suntem departe de o recesiune economică. Consumul privat și rata scăzută a șomajului susțin evoluția pozitivă a economiei globale. Inflația rămâne la un nivel scăzut și este „sub control”. Băncile centrale internaționale și-au relaxat politica monetară și dobânzile, pentru a împiedica încetinirea creșterii economice.

Bursele reflectă optimismul privind evoluția viitoare a economiei. În prezent, optimismul depășește incertitudinea, ceea ce reprezintă un semnal bun pentru piețele de capital. Posibilitatea ajungerii la un acord în conflictul comercial dintre SUA și China continuă să sporească atractivitatea acțiunilor ca investiție în anul 2020. Erste Asset Management anticipează un randament potențial (inclusiv dividende) situat în intervalul 6% - 8%. Pe segmentul acțiuni, managerii de fonduri Erste Asset Management sunt de părere că acțiunile din Asia sunt deosebit de promițătoare, în timp ce performanțe bune sunt așteptate și de la bursele din SUA, Europa, Japonia și piețele emergente din ECE. Investițiile se vor efectua preponderent în sectoare precum materii prime, bunuri de consum, sectorul industrial și financiar.

Faptul că piața acțiunilor este în creștere de peste un deceniu a adus investitorilor profituri peste medie. Instrumentele financiare care pot concura cu acțiunile sunt rare, incluzând doar obligațiunile corporative cu randament ridicat din zona euro și SUA și obligațiunile de pe piețe emergente.

Disclaimer:

Previziunile nu reprezintă un indicator sigur al evoluțiilor viitoare

Euforia economiei germane pare să se mai fi atenuat, dar consiliile de administrație ale firmelor rămân în continuare optimiste, conform datelor Centrului European pentru Cercetare Economică (ZEW) și Institutului Ifo cu sediul în München, care au publicat săptămâna aceasta indicatorii de percepție asupra economiei Germaniei. Indicatorii, bazați pe studii de piață, sunt urmăriți cu interes de piețele financiare și au scăzut ușor față de nivelul maxim atins în luna februarie.

Indicatorul ZEW al perspectivelor economice a scăzut cu 2,6 puncte față de luna anterioară, ajungând la 17,8 puncte, luna ianuarie marcând cel mai înalt nivel din mai 2017. Indicele climatului de afaceri publicat de Ifo a scăzut și el ușor până la 115,4 puncte în luna februarie, de la nivelul record atins la finele anului trecut.

Centrul ZEW își bazează rezultatele pe chestionarea câtorva sute de experți financiari, care fac o evaluare lunară a economiei germane, iar Ifo solicită opiniile a 7.000 de manageri de companii germane. Indicatorul ZEW al perspectivelor economice este publicat cu două zile înaintea Indicelui Ifo și reprezintă un semnal al evoluției acestuia din urmă.

Economia Germaniei își temperează entuziasmul

Deși estimarea economiștilor a fost că Indicele Ifo nu va scădea atât de abrupt, reacțiile din piață au fost relativ calme. Având în vedere că economia germană a accelerat puternic în ultimul timp, observatorii pieței au realizat că nu vor mai exista creșteri ulterioare semnificative, iar scăderea nu a fost o surpriză pentru nimeni. „Economia Germaniei își temperează entuziasmul," a comentat Președintele Ifo, Clemens Fuest, la publicarea rezultatelor. Cu toate acestea, experții Ifo consideră că tendința pozitivă actuală nu se va inversa.

Există o serie de motive pentru acest entuziasm temperat. În primul rând, aprecierea monedei euro a descurajat exporturile Germaniei. În ultimii ani, exporturile au contribuit semnificativ la creșterea economică a țării. În al doilea rând, s-au adăugat turbulențele recente de pe burse, majorarea dobânzii de referință din Statele Unite și politica comercială controversată a Președintelui american, Donald Trump.

Membrii SPD trebuie să voteze formarea coaliției guvernamentale până în 2 martie

Politica germană reprezintă un alt factor de incertitudine. Experții Ifo susțin că actuala coaliție nu abordează aspecte relevante pentru companii, de exemplu reforma fiscală. În plus, nu este deocamdată clar dacă marea coaliție dintre CDU/CSU și SPD se va putea forma. Totul depinde de cei 463.723 de membri ai Partidului Social Democrat (SPD), care trebuie să stabilească prin vot până la 2 martie, dacă SPD va participa la formarea guvernului sau nu. Dacă minimum 20% din membri votează, decizia va fi trebui pusă în aplicare de Comitetul Executiv al partidului, indiferent că se va vota pentru sau împotriva coaliției.

Disclaimer:

Previziunile nu reprezintă un indicator sigur al evoluțiilor viitoare

În prezent, economia Chinei își continuă perioada de creștere accelerată. În anul 2017, produsul intern brut din Republica Populară Chineză a crescut cu 6,9%, mai mult decât în anul anterior. Artizanii economiei planificate a Chinei prevăd cifre similare și în 2018, estimând o creștere PIB între 6,5 – 6,8%, în timp ce estimarea Fondului Monetar Internațional (FMI) este de 6,6%. Comerțul exterior își continuă de asemenea evoluția solidă. În ianuarie, exporturile au crescut cu aproximativ 11% (până la $200,52 miliarde), în timp ce importurile au crescut cu aproape 37%.

Totuși, există un factor de incertitudine pentru economia Chinei, respectiv disputa comercială cu Statele Unite, care a escaladat în ultimele săptămâni. După impunerea de taxe vamale punitive asupra anumitor produse din oțel inoxidabil (174%), panourilor solare (30%) și mașinilor de spălat (până la 50%) aduse din China începând cu luna ianuarie, în ultima săptămână au fost luate și alte măsuri în conformitate cu strategia protecționistă a Președintelui Trump ”America First” („America pe primul loc”). Miercuri, Departamentul pentru comerț al Statelor Unite a aprobat alte taxe vamale protecționiste de până la 109% asupra conductelor subterane din fontă, în timp ce cu o zi înainte, fuseseră stabilite taxe vamale punitive de până la 132% asupra accesoriilor pentru conductele sudate mari aduse din China. În plus, Președintele Trump a amenințat că va impune taxe vamale punitive și asupra produselor din oțel și aluminiu importate din China.

Statele Unite urmăresc reducerea deficitului comercial în relația cu China

Măsurile de mai sus nu afectează doar comerțul cu China, ci și cu alte țări precum Canada, Grecia, Turcia, India și Coreea de sud. Totuși, obiectivul declarat al Statelor Unite este asigurarea unui comerț „echilibrat” cu China, având în vedere creșterea deficitului comercial în relația cu Republica Populară Chineză, din cauza volumului mult mai mare de produse din China vândute în Statele Unite față de produsele din SUA vândute în China. Pentru China, această situație se traduce printr-un surplus comercial din relația cu SUA care a crescut cu aproximativ 9% până la aproape $ 278 miliarde în 2017. Statele Unite au ajuns cel mai mare contribuitor la surplusul comercial al Chinei. Deși cifra contribuției a scăzut cu 17% până la $423 miliarde în 2017, aceasta este în continuare destul de ridicată.

Situația nu este supărătoare doar pentru Statele Unite. Recent, Franța a cerut Chinei reducerea surplusului comercial și facilitarea accesului companiilor europene pe piața din China. Surplusul comercial al Chinei în relația cu toate țările din Uniunea Europeană a scăzut cu aproximativ 4% în 2017.

Ca reacție la taxele vamale punitive practicate de Statele Unite, China derulează anchete anti-dumping în sectorul agricol. Aceste anchete vizează în primul rând subvențiile acordate importurilor de mei din Statele Unite. În 2017, SUA a exportat 4,76 milioane de tone de mei, majoritatea fiind importată de China. Conform datelor furnizate de Ministerul Economiei din China, există indicii că prețul meiului din Statele Unite este sub nivelul pieței, ceea ce afectează producătorii interni. Ancheta ar putea avea un impact semnificativ asupra agriculturii SUA, China fiind cel mai mare importator de mei și soia din Statele Unite.

Disclaimer:

Previziunile nu reprezintă un indicator sigur al evoluțiilor viitoare

Perioada de raportare a rezultatelor din T4 2017 ale companiilor americane se apropie de final, iar piața bursieră continuă să traverseze o perioadă de turbulențe. Punctul de interes maxim este reforma fiscală din Statele Unite, care a început să-și arate efectele asupra rezultatelor companiilor.

Cu puțin timp înainte de finele anului trecut, reforma a trecut de Congres și  a fost aprobată de Președintele Donald Trump. Elementul central al reformei este reducerea impozitului companiilor de la 35% la 21%. În plus, a fost aprobată și o taxă unică pe profiturile plasate în străinătate, cuprinsă între 8 și 15,5%. Deși activele din străinătate ale companiilor americane erau deja impozitate cu 35%, taxa era datorată doar în momentul în care banii erau încasați în Statele Unite. În consecință, multinaționale precum Apple și Microsoft dețineau sume foarte mari în străinătate. Acum, aceste active sunt taxate o singură dată, indiferent dacă profiturile sunt repatriate sau nu.

Această cheltuială reprezintă un element bilanțier semnificativ în T4 2017, iar companiile afectate au raportat pierderi. De exemplu, Microsoft a raportat un impact de $13,8 miliarde ca urmare a reformei fiscale și o pierdere de aproximativ $ 6 miliarde. Intel a raportat de asemenea pierderi, ca urmare a acestei cheltuieli extraordinare. Pe de altă parte, Apple a încheiat bine anul 2017, în ciuda cheltuielii suplimentare și a raportat un profit record de $20 miliarde, datorită vânzărilor iPhone X.

Acțiunile băncilor, impact negativ din pierderile reportate

Acțiunile băncilor americane au avut și ele inițial de suferit de pe urma reformei fiscale, ca urmare nu doar a taxei unice pe activele deținute în străinătate, ci și a faptului că, din cauza reducerii impozitului companiilor, pierderile din exercițiile financiare anterioare (pierderile reportate) – de exemplu, pierderile înregistrate în perioada crizei financiare - nu mai pot fi folosite atât de eficient pentru reducerea poverii fiscale.

Drept urmare, Goldman Sachs și Citigroup au raportat pierderi substanțiale în T4 2017, în timp ce Morgan Stanley și Bank of America au suferit o scădere semnificativă a profiturilor. Totuși, pe termen lung, sectorul financiar se așteaptă la un impact pozitiv al reformei fiscale asupra profiturilor, iar la prezentarea rezultatelor financiare din anul anterior, consiliile de administrație ale băncilor s-au arătat optimiste în ceea ce privește perspectivele pentru anul în curs.

Pe de altă parte, acțiunilor companiilor din sectorul telecomunicațiilor, de exemplu AT&T și Verizon au beneficiat instantaneu de pe urma ratei de impozitare reduse, iar companiile au anunțat venituri de miliarde de dolari în T4, mai ales datorită faptului că activitățile lor sunt în mare parte limitate la teritoriul Statelor Unite. În mod similar, acțiunile companiilor din sectorul petrolier, de exemplu Chevron și ExxonMobil au beneficiat din plin de pe urma reformei fiscale.

Disclaimer:

Previziunile nu reprezintă un indicator sigur al evoluțiilor viitoare